joi, 9 noiembrie 2017

Echipa Națională | România - Turcia 2-0. Un nou început!

După 32 de ani, am avut un nou duel România - Turcia cu Mircea Lucescu pe bancă. De această dată, tehnicianul român este adversar al tricolorilor. De altfel, este prima dată când pe teritoriul țării noastre un antrenor român conduce o națională împotriva reprezentativei României.
Naționala noastră s-a aflat în fața celui de-al treilea joc din mandatul lui Cosmin Contra. În precedentele două întâlniri, din finalul campaniei de calificare la CM 2018, tricolorii au învins Kazahstan, 3-1, și au remizat în Danemarca, 1-1.
Reprezentativa României a câștigat meciul amical disputat la Cluj-Napoca, pe stadionul „Dr. Constantin Rădulescu”, împotriva Turciei, scor 2-0.
Meciul a fost decis de „dubla” lui Gheorghe Grozav, care a ajuns astfel la 5 reușite în tricoul naționalei, în 22 de selecții. În finalul primei reprize, șutul său după o pasă a lui Deac a fost deviat în poartă, iar la reluare, după o fentă în careu, acesta l-a învins pe goalkeeperul advers cu un șut cu piciorul stâng.
A fost primul meci pe care echipa națională l-a disputat după lansarea primei identități din istorie și a noului echipament, cel cu care va încerca obținerea calificării la Euro 2020. Acest moment a fost marcat cu o coregrafie specială în tribuna stadionului din Cluj. 
Echipa României: 1. Pantilimon (16. Niță, 71') - 22. Săpunaru (27. Bălașa, 75'), 6. Chiricheș-cpt., 21. Grigore, 3. Toșca - 8. Pintilii, 23. Stanciu (29. Alibec, 77') - 26. Deac (11. Torje, 62'), 14. Budescu (17. Bicfalvi, 72'), 10. Grozav - 13. Keșeru (9. Andone, 66'). Selecționer: Cosmin Contra
Rezerve: 12. Tătărușanu - 2. Bancu, 4. Moți, 5. Hoban, 7. Chipciu, 19. Țucudean, 20. Hanca, 24. Ganea, 25. Băluță, 28. Tănase
Echipa Turciei: 23. Tekin - 6. Tufan (26. Yardimci, 84'), 4. Aziz, 13. Soyuncu, 2. Turan - 8. Inan (17. Under, 46'), 5. Yokușlu - 11. Yazici (19. Malli, 46'), 14. Ozyakup, 10. Calhanoglu (24. Karaman, 64') - 9. Tosun. Selecționer: Mircea Lucescu
Rezerve: 1. Babacan, 12. Kocuk - 3. Koybași, 15. Demirok, 16. Unal, 18. Turuc, 20. Akbaba, 21. Toprak, 25. Alkan



Sunt multe lucruri care leagă România de Turcia, când vine vorba de fotbal. Mircea Lucescu şi Hagi i-au învăţat ce înseamnă fotbalul de mare performanţă şi le-au croit drumul spre o naţională puternică, ei ne-au cumpărat timp de câţiva ani buni cei mai importanţi jucători, iar în prezent campionatul turc rămâne liga străină cu cei mai mulţi români.
O istorie fotbalistică aproape comună în ultimii ani, cu o ţară dependentă de cealaltă, într-un fel sau altul, din punct de vedere strict fotbalistic. De joi seara, fotbalul turc mai intră cu ceva în istoria fotbalului românesc. A reprezentat confirmarea selecţionerului Cosmin Contra, cu cel mai greu “examinator” cu care şi-ar putea da “licenţa” un antrenor al naţionalei: Mircea Lucescu. Contra a fost parcă în postura domnitorilor români nevoiţi să aştepte la Înalta Poartă Otomană liniştea pe care o căutau pentru ţară.

“Vacarmul” din Gruia şi entuziasmul galben
Cadru festiv, Lucescu premiat şi aplaudat, un stadion mic, dar care compensa cu decibeli mai mulţi decât a avut naţionala în multe alte partide şi “examenul” lui Contra a început. A mers pe siguranţă, pe jucători confirmaţi şi doar cu tridentul Deac - Budescu - Grozav drept mare noutate faţă de “epoca Daum”. Cu o atmosferă asurzitoare la tropăiala şi încurajările tribunei, amintind de marşul ienicerilor şi spahiilor din filmele lui Nicolaescu, România atacă Turcia cum n-a făcut-o în toată istoria acestui neam.

România, cu doi “decari”
Budescu şi Grozav cu tehnică, iniţiativă şi imaginaţie, Deac cu 3 viteze peste turcii din zona lui sunt oamenii de bază în atacul nostru. Dominăm şi, chiar dacă nu sunt ocazii mari, entuziasmul din joc şi avantul ridică oamenii în picioare. Parcă am fi calificaţi la Mondial. Budescu trece pe lângă gol. Pe cine mai interesează numărul 10 dacă Budescu joacă bine şi cu 14? Turcii nu conteză în atac. Sunt “sufocaţi” ca la Rovine, iar inevitabilul se produce. Deac pentru Grozav şi România conduce Turcia, Contra îl conduce pe Lucescu (42).


Grozav la meciul carierei, steliştii ovaţionaţi în Gruia.
Lui “Il Luce” i se strigă numele la pauză, turcii încearcă ceva în repriza a doua, dar acesta nu este meciul lor şi nici seara lui Lucescu. Este meciul naţionalei lui Contra şi a recâştigării respectului fanilor. Continuăm să jucăm avansat, căutăm “croşeul” decisiv, iar acesta vine. Tot de la Grozav, după o fază de pus în ramă, cu călcâiul lui Budescu, driblingul în careu al lui Gicu şi finalizarea cu fineţe (69). E momentul în care fanii naţionalei de la Cluj uită de toate necazurile din ultima vreme. Numele steliştilor Niţă şi Budescu sunt scandate de tot stadionul CFR-ului, iar bucuria este cuvântul serii. Se aude “Alibec, Alibec!”, intră “fiul alintat” al României, Grigore scoate o minge de pe linia porţii, iar Grozav este la meciul carierei şi îi iese aproape tot.


Terminăm meciul cu doi atacanţi

Finalul este cum n-a mai fost de mult timp la naţională. Contra arată curaj şi termină cu doi atacanţi, Alibec şi Andone.  Este genul de meci pe care îl savurezi şi nu-l uiţi. Fanii au din nou în ce să creadă şi de ce să-şi facă iluzii, turcii ratează din faţa porţii (88), iar Contra e agitat dar fericit. Este începutul pe care şi-l dorea şi din această seară primeşte cel mai important aviz ca selecţioner. L-a învins pe Mircea Lucescu!

Galerie foto:







Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu